Home Up Activitate Contact Librarie Hrana Vie Astrologie Horoscop Cursuri Expozodiac EzotericFest Metafizica Camino GalerieFoto Linkuri
E-009- Bhagavad-Gita


Asociatia Geea Life


Ezoteric Fest


Festival Expozodiac


Qigong – Tai Chi

Fundatia Romana

Grup de Dialog
ALTERNATIVE si
Stiinte Spirituale

Click to join alternative_spirituale
Click to join
alternative_spirituale


Grup de Dialog
BON CAMINO
Pelerinajul
la Santiago
de Compostela
Spania

Click to join bon_camino
Click to join
bon_camino


Grup de Dialog
Scoala de
ASTROLOGIE

Click to join scoala_astrologie
Click to join
scoala_astrologie


Grup de Dialog
EZOTERICFEST
Sanatate
Cunoastere
Armonia

Click to join ezotericfest
Click to join
ezotericfest


Grup de Dialog
EXPOZODIAC
Conexiuni si
Alternative
 Spirituale

Click to join expozodiac
Click to join
expozodiac


 

Inapoi la Colectia Ezoterica

Bhagavad-Gita

E-009 - Bhagavad-Gita Pret 6.00 Lei Ed Geea Life 2005 COD carte E-009 Format Brosura 145x210 56 pag (A5) Colectia Ezoterica

Fragmenete, Articole din Carte:
Cartea III – Yoga Faptei (citeste articolul)
Cartea XII – Yoga Daruirii de Sine
(citeste articolul)

CUPRINS:
 I. DESCUMPANIREA LUI ARJUNA                             pag  01
 
II. YOGA DISCRIMINARII                                           pag  04
 
III. YOGA FAPTEI                                                      pag  09
 
IV. YOGA CUNOASTERII SI A FAPTEI                      pag  12
 
V. YOGA RENUNTARII                                             pag  15
 
VI. YOGA CONCENTRARII                                       pag  17
 
VII. YOGA CUNOASTERII SI A INTELEGERII             pag  21
 
VIII. YOGA SALVARII IN BRAHMAN                        pag  23
 
IX. YOGA TAINEI REGESTI                                       pag  25
 
X. YOGA INTRUCHIPARILOR DIVINE                        pag  28
 
XI. VIZIUNEA CELUI CU MULTE FORME                    pag  31
 
XII. YOGA DARUIRII DE SINE                                    pag  35
 
XIII. YOGA DISCRIMINARII NATURA- SPIRIT             pag  37
 
XIV. YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI TENDINTE       pag  39
 
XV. YOGA SPIRITULUI SUPREM                              pag  41
 
XVI. YOGA DEOSEBIRII DINTRE STAREA
           
DIVINA SI CEA DEMONICA                              pag  43
 
XVII.YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI CREDINTE       pag  44
 
XVIII. YOGA RENUNTARII SI A ELIBERARII              pag  46

Hrana ce place tuturor este de trei feluri; la fel şi sacrificiul, asceza şi dania. Bucatele care sporesc viaţa, vioiciunea, puterea, sănătatea, fericirea şi bucuria - cele gustoase, cu ulei, care nu se strica, plăcute - le plac celor ce ţin de sattva. Bucatele amare, acre, sărate, prea fierbinţi, iuţi, fără gust, care ard - plăcute celor ce ţin de rajas - sunt dătătoare de suferinţă, supărare şi boală. Bucatele stătute, cu gust pierdut, rău mirositoare şi stricate, resturi nepotrivite pentru sacrificiu - aşa este māncarea ce place celor ce ţin de tamas. Sacrificiul statornicit de canoane, care este făcut de cei ce nu-şi doresc fructul, au mintea concentrată şi īşi spun "trebuie adus acest sacrificiul", ţine de sattva. Īnsa, de se vor sacrifica īn vederea fructului, şi mai mult, din făţărnicie, acest sacrificiu, să stii, o Bharata ţine de rajas. Sacrificiul care nu este rānduit, īn care nu se dau bucate, e lipsit de mantre, fără răsplată pentru preot şi lipsit de credinţă - se spune ca ţine de tamas. Doar Iubirea ne permite să fim liberi. Doar Iubirea transformă sclavia īn libertate.
 

Cartea III - YOGA FAPTEI 

Arjuna a spus:
 1. Daca, o Janardana, socotesti cunosterea mai buna decit fapta (karman), atunci de ce ma silesti la aceasta fapta ingrozitoare, o Keshava?

 2. Cu vorbe amestecate imi tulburi mintea; spune-mi [doar] una singura, prin care, hotarindu-ma, as alege ce e mai bine.

Bhagavat a spus:
 3. Dupa cum ti-am spus si inainte, o tu cel fara de pata, in aceasta lume exista doua cai: cea a scolii Samkhya cu yoga cunoasterii si cea a scolii Yoga cu yoga faptei.

 4. Nu prin abtinerea de la fapte ajunge omul la nefaptuire (naishkarmya) si nici prin renuntare la lume nu se capata desavirsirea [spirituala] (siddhi).

 5. Nimeni, niciodata, nu sta macar o clipa fara sa savirseasca fapte, caci savirseste fapte fara sa vrea, prin Tendintele (guna) nascute din Natura (prakriti).

 6. Cel care stapinindu-si organele de actiune sta [nemiscat, dar] isi readuce in minte obiectele simturilor cu fiinta tulburata, aceluia i se spune prefacut.

 7. Cel care stapinindu-si simturile cu mintea, o Arjuna, trece la yoga faptei (karmayoga) prin organele de actiune, desprins, acesta se deosebeste [de ceilalti].

 8. Savirseste faptele prescrise! Fapta este mai buna decit nefaptuirea; n-ai reusi sa-ti pastrezi nici trupul lipsindu-te de fapta.

 9. In afara celor savirsite pentru sacrificiu, restul faptelor inlantuiesc lumea; in acest scop{36}, indeplineste fapta, o fiu al lui Kunti, eliberat de legaturi [fata de ea].

10. In vremea Inceputului, Prajapati{37} creind fiintele o data cu sacrificiile, a spus: "Inmultiti-va prin acesta; acesta sa va fie vaca ce indeplineste dorintele"{38}.

11. Prin el sa-i tineti in viata pe zei, [iar] zeii sa va tina in viata pe voi; sustinindu-va unii pe altii, veti dobindi binele suprem{39}.

12. Zeii, tinuti in viata prin sacrificiu, va vor da bucuriile dorite; cel ce are parte de cele date de acestia, fara sa le dea [in schimb ceva], acela este un hot.

13. Cei buni, care se hranesc din ramasitele sacrificiului, se elibereaza de toate pacatele; au parte de impuritate rituala si sint pacatosi cei care gatesc numai pentru ei.

14. Din hrana se nasc fiintele; din ploaie - hrana; din sacrificiu se naste ploaia; sacrificiul ia fiinta din rit.

15. Sa stii ca ritul ia fiinta din Brahman; Brahman ia fiinta din Cel Indestructibil (akshara); de aceea, Brahman cel Atotpatrunzator este fixat de-a pururi in sacrificiu.

16. Asa a fost pusa in miscare roata{40}; cel care nu o face sa se invirteasca [mai departe] aici [pe pamint], acela traieste zadarnic, nemernic dedat simturilor.

17. Insa omul care se bucura numai de Sine, care gaseste multumire numai in Sine, care isi gaseste linistea in Sine, acela nu [mai] are nimic de facut{41}.

18. Acela nu-si afla un sprijin in ce este facut sau nu este facut aici [pe pamint]; si din toate fiintele, nu depinde de niciuna, pentru nimic.

19. Savirseste deci fapta ce trebuie facuta, mereu desprins [de ea], caci omul care faptuieste desprins ajunge la culme.

20. Caci prin fapte au obtinut Janaka{42} si ceilalti desavirsirea; tu trebuie sa faptuiesti privind numai la binele oamenilor.

21. Cum se poarta cel din frunte asa se poarta si ceilalti oameni; canoanele pe care si le face el sint urmate si de lume{43}.

22. Pentru mine, o fiu al lui Pritha, nu [mai] exista nimic de infaptuit in cele trei lumi, nimic nedobindit care sa trebuiasca a fi dobindit, si totusi ma aflu in actiune.

23. Daca eu nu m-as afla tot timpul neobosit in actiune, toti oamenii, o fiu al lui Pritha, mi-ar urma calea.

24. Aceste lumi ar pieri daca eu nu [mi]-as indeplini fapta; as fi cel care face haos, as duce la pieire fiintele.

25. Precum cei nestiutori faptuiesc legati de fapte, o Bharata, tot asa cel intelept dorind binele oamenilor [faptuieste] desprins [de ele].

26. Cel intelept sa nu tulbure mintea celor nestiutori legati de fapta; sa se dedea tuturor faptelor, fiind concentrat cind le indeplineste.

27. Toate faptele se indeplinesc de catre Tendintele (guna) Naturii (prakriti); cel cu Sinele tulburat de Eu gindeste: "faptuitorul sint eu".

28. Insa, o tu cel cu bratul mare, cel care cunoaste adevarul asupra deosebirii [Sinelui] de Tendinte (guna

) si fapte, gindind "Tendintele actioneaza asupra Tendintelor"{44} acela nu este legat [de fapte].

29. Cei tulburati de Tendintele (guna) Naturii (prakriti) se leaga de actiunea Tendintelor; pe acesti nefericiti care nu cunosc totul, cel atotcunoscator sa nu-i sminteasca.

30. Incredintindu-mi mie toate faptele, cu mintea la Sinele Suprem (adhyatman), fiind fara dorinte si lipsit de [gindul] "al meu", lupta, scapat de zbuciumul indoielii.

31. Oamenii care urmeaza aceasta invatatura eterna a mea, cu credinta si fara sa cirteasca, aceia se elibereaza de fapte;

32. Insa aceia care cirtind impotriva-mi, nu-mi urmeaza invatatura, sa stii ca sint gresiti in tot ce stiu, fara minte, pieriti.

33. Chiar si inteleptul se poarta dupa cum ii este firea lui; fiintele isi urmeaza firea; ce o va tine in loc?

34. In obiectul oricarui simt se afla patima si ura; sa nu intre sub stapinirea lor; acestea doua sint dusmanii lui{45}.

35. Legea proprie (svadharma), [chiar] cu lipsuri, este mai buna decit Legea altuia, chiar cu grija respectata; este mai bine sa pieri in Legea ta proprie; Legea altuia este periculoasa.

Arjuna a spus:

36. De cine-i stapinit omul cind savirseste pacatul, desi nu-l doreste, o Varshneya, de parca-i tras cu forta?

Bhagavat a spus:

37. Aceasta este fie dorinta, aceasta este fie ura, nascuta fiecare din Tendinta rajas, marele devorator, marele rau{46}; sa stii ca aceasta este dusmanul aici [pe pamint].

38. Precum focul este invaluit in fum, oglinda - de pete, embrionul - de invelisurile sale, tot asa si aceasta [cunoastere] este invaluita de aceasta [Tendinta].

39. Ascunsa este cunoasterea celui intelept de catre acest vesnic dusman, care sub forma dorintei, o fiu al lui Kunti, este un foc greu de stins.

40. Locasul sau sint simturile, simtul intern si mintea; prin acestea el tulbura pe cel intrupat, ascunzind Cunoasterea.

41. De aceea tu, cel [puternic ca un] taur [printre] oameni, o Bharata, stapinindu-ti dintru inceput simturile, ucide-l pe cel rau, pe cel care distruge Cunoasterea si intelegerea{47}.

42. Simturile sint socotite deasupra [obiectelor lor]; deasupra simturilor este simtul intern; deasupra simtului intern este mintea; deasupra mintii este acesta [Sinele]{48}.

43. Cugetind la cel care este deasupra mintii, sprijinindu-te pe Sinele [tau] ucide, o tu cel cu bratul mare, dusmanul de care cu greu te apropii, a carui forma este dorinta.

 

Cartea XII - YOGA DARUIRII DE SINE

Arjuna a spus:
 1. Astfel, unii te adora pe tine, mereu uniti, daruiti, [iar] altii [il adora] pe Cel Indestructibil si Nemanifestat; din acestia care sint cei mai priceputi in yoga?

Bhagavat a spus:
 2. Cei care patrunzind cu inima in mine ma adora mereu uniti, cu credinta suprema, aceia sint socotiti de mine drept cei mai buni yoghini.

 3. Insa cei care-l adora pe Cel Indestructibil, cel Nenumit, Cel Nemanifestat, Cel Atotpatrunzator, Cel ce nu poate fi gindit, Cel Neclintit, Cel Nemiscat, Cel Incremenit,

 4. Stapinidu-si totalitatea simturilor, mereu cu mintea egala, daruiti binelui tuturor fiintelor, aceia ma dobindesc.

 5. Cei care-si indreapta mintea asupra celui Nemanifestat au parte, pe deasupra, de nenumarate greutati, caci conditia de nemanifestare este cu greu dobindita de cei ce au trup{157}.

 6. Cei care, renuntind la toate faptele lor pentru mine, devotati mie, ma adora in timp ce mediteaza la mine, printr-o yoga exclusiva,

 7. Pentru ei, care au patruns cu gindirea in mine, eu sint cel care ii scoate fara intirziere din oceanul mortii si al renasterilor (samsara).

 8. Pune-ti in mine inima ta; patrunde in mine cu mintea ta; in mine vei locui dupa aceea{158}, neindoios.

 9. De nu poti sa-ti aduni mintea neclintita in mine, atunci, O Dhananjaya, cauta sa ma dobindesti prin exercitiul yoga.

10. De nu esti in stare nici de exercitiul yoga, daruieste-mi mie faptele. De savirsesti toate faptele avindu-ma pe mine drept scop, vei obtine desavirsirea spirituala.

11. De nu esti in stare sa indeplinesti nici aceasta, atunci avind sprijin in unirea cu mine, savirseste parasirea fructului tuturor faptelor, stapin pe sine.

12. Cunoasterea este mai buna decit exercitiul; concentrarea mintii intrece Cunoasterea; renuntarea la fructul [faptelor] intrece concentrarea mintii{159}; iar linistea vine imediat dupa renuntare.

13. Fara sa urasca nici o fiinta, prietenos si milos, fara [sa gindeasca] "al meu" si "eu", acelasi in durere sau bucurie, rabdator.

14. Mereu multumit, yoghinul cu sinele stapinit, care-si tine hotaririle, nazuind spre mine cu inima si cu mintea, cel daruit mie, acela mi-e drag.

15. Cel de care nu se teme lumea si care nu se teme de lume, care este eliberat de zbuciumul bucuriei, furiei si fricii, acela mi-e drag.

16. Nelegat [de nimic], cinstit, priceput, strain de toate, din care a plecat suferinta, renuntind sa treaca la orice fapta, cel care este daruit mie, acela mi-e drag.

17. Cel care nu se bucura, nu uraste, nu se supara, nu doreste, care renunta la bine si rau, cel astfel daruit, acela mi-e drag.

18. Acelasi cu dusmanii sau prietenii, ca si la cinste si dispret, la frig si caldura, acelasi la fericire si durere, scapat de inlantuire,

19. Nepasator la insulta sau lauda, tacut, multumit cu orice, fara casa, cu mintea neclintita, daruit mie - asa este omul drag [mie].

20. Insa cei care adora aceasta Lege nemuritoare, asa cum [ti-]a fost spusa, credinciosi, avindu-ma pe mine drept ultim scop, daruiti, aceia imi sint foarte dragi.

Inapoi la Colectia Ezoterica


Home Up Activitate Contact Librarie Hrana Vie Astrologie Horoscop Cursuri Expozodiac EzotericFest Metafizica Camino GalerieFoto Linkuri

Asociatia de Metafizica Geea Life www.geealife.ro email: geealife@yahoo.com tel: 0722 371 196
Grup de Discutii Alternative Spirituale: http://groups.yahoo.com/group/alternative_spirituale
Grup de Discutii  Scoala de Astrologie: http://groups.yahoo.com/group/scoala_astrologie
Grup de Discutii  Pelerinajul la Santiago de Compostela: http://groups.yahoo.com/group/bon_camino
 
Grup de Discutii  Festivalul Expozodiac Conexiuni Spirituale http://groups.yahoo.com/group/expozodiac
Grup de Discutii  EzotericFest Alternative Spirituale
http://groups.yahoo.com/group/ezotericfest  
Festival International Expozodiac Conexiuni si Alternative Spirituale www.expozodiac.ro

Diverse Articole Alimentatie, Metafizica, Astrologie...